Creativitatea şi ȋncӑlzirea globalӑ

Am tot vorbit despre creativitate ȋn ultimele postӑri. Acum e momentul sӑ vorbim despre legӑtura dintre creativitate şi evoluţie. Sau cum apare de fapt creativitatea. Ȋn accepţiunea clasicӑ evoluţia ȋnseamnӑ apariţia unui mutaţii genetice pe care natura o selecteazӑ ca fiind beneficӑ şi astfel gena respectivӑ e salvatӑ ȋn ADN-ul organismului respectiv. Date recente aratӑ cӑ realitatea este mult mai şocantӑ.

Mutaţiile care pȃndesc. Se pare cӑ variantele – a se citi mutaţiile genetice – existӑ ascunse ȋn ADN-ul tuturor fiinţelor, dar ȋn stare latentӑ. Adicӑ fiecare genӑ poate produce diverse forme de proteine, ȋn principiu. Şi astfel, diverse funcţii ale organismului. Ca şi cum ADN-ul ar avea stocat mai multe variante de exprimare dar dӑ drumul doar uneia la un moment dat. Astfel, o genӑ  produce o versiune “oficialӑ” a proteinei de care este responsabilӑ, iar noi spunem cӑ asta este expresia “normalӑ” a genei respective. De fapt nu existӑ normal, ci gena rӑspunde la modificӑrile din mediu şi astfel normalul exprimӑrii ei variazӑ odatӑ cu variaţia mediului din jur. Unii ar spune cӑ ADN-ul ar ştii dinainte ce schimbӑri ar putea sӑ  aparӑ şi astfel are deja instalate “softurile”. Un studiu recent realizat de cercetӑtorii de la reputatul MIT din Cambridge (Massachusetts Institute of Technology) au arӑtat şi mecanismul prin care aceste mutaţii ascunse ajung sӑ se manifeste. Ei au studiat nişte peştişori din Mexic şi au descoperit cӑ genele care produc ochii la aceşti peşti sunt la rȃndul lor controlate de un fel de frȃnӑ naturalӑ, numitӑ Heat Shock Protein 90. Aceste proteine de tip heat shock sunt rӑspȃndite ȋn toate celulele şi au rolul de a ţine sub control mutaţiile genetice. Ȋnsӑ dacӑ apar schimbӑri semnificative ȋn mediu – cum ar fi temperaturӑ, luminӑ, şi altele – aceste proteine sunt “distrase” de la rolul lor de paznici ai genelor, pentru cӑ trebuie sӑ repare ADN-ul. ADN-ul este foarte fragil, iar aceste schimbӑri de mediu ȋl pot afecta. Iar proteinele heat shock  sunt cuplate cu mecanismele de reparare a lui. Şi ştiţi zicala “cȃnd pisica nu-i acasӑ….”. Cȃnd proteinele heat shock sunt ocupate cu repararea ADN-ului se ȋntȃmplӑ ceva cu genele.

 

 

 

Viruşii ne schimbӑ ȋn somn. Şi aici facem legӑtura cu postӑrile anterioare. Vӑ amintiţi de retroviruşi şi de fragmentele lor numite LINEs L1 (LINEs fac parte din familia retrotransposonilor care alcӑtuiesc jumate din genele umane, vezi figura) ? Am vorbit despre rolul lor ȋn evoluţia speciei umane, am spus cӑ ele au creat jumӑtate din genele noastre, dar au rol şi ȋn ȋnvӑţare ele ajutȃnd la consolidarea informaţiei ȋn memorie. Iar aceastӑ consolidare a informaţiei spuneam cӑ produce noi conexiuni şi astfel apar idei noi, sau ce numim creativitate. Studiile aratӑ cӑ aceste proteine heat shock au menirea de a ţine sub control activitatea LINEs. Astfel se manifestӑ rolul lor de frȃnӑ asupra mutaţiilor. Iar pe fond de schimbӑri de mediu – temperaturӑ, luminӑ ultravioletӑ, radiaţii, şi altele, brusc creşte activitatea LINEs. Pentru cӑ frȃna este ocupatӑ cu altceva ȋn momentul respectiv. Şi acum haideţi sӑ vedem cum se leagӑ lucrurile. Ideea de la care am plecat este cӑ ideile creative vin pe fond de schimbare de mediu, ca urmare a faptului cӑ ȋnvӑţӑm multe lucruri noi iar creierul este forţat sӑ se recableze. Dar acest lucru nu se ȋntȃmplӑ chiar imediat ci …peste noapte. Adicӑ ȋn timpul unei faze a somnului numitӑ Slow Wave Sleep, sau Non-REM. Atunci are loc reconstrucţia creierului şi apariţia de noi idei. Iar un studiu realizat la University of Wisconsin a descoperit cӑ ȋn timpul somnului se exprimӑ alte gene ȋn organism decȃt ȋn timpul stӑrii de veghe. Inclusiv gene care sunt legate de consolidarea informaţiei ȋn memorie. Dar mai interesant este cӑ genele care produc proteine heat shock sunt active ziua dar nu sunt active noaptea. Deci paznicul genelor nu are program de noapte. Iar LINEs se pot exprima, modificȃnd creierul conform cu noua informaţie cu care a fost bombardat de schimbӑrile din mediu.

Clima şi creativitatea. Dacӑ tot nu credeţi cӑ suntem creativi datoritӑ viruşilor şi mai vreţi o dovadӑ, iat-o. Se ştie cӑ generarea de idei noi, bizare, şi uneori deosebit de creative  este asociatӑ cu unele boli psihice precum schizofrenia şi psihoza maniaco-depresivӑ. Iar diverse studii au arӑtat cӑ unii receptori ai dopaminei se exprimӑ similar la oamenii foarte creativi şi la pacienţii schizofreni. Ȋntr-un post anterior arӑtam cӑ LINEs au fost descoperiţi a sta pe lȃngӑ genele care produc receptori ai dopaminei. Un studiu recent a gӑsit cӑ LINEs sunt hiperactivi ȋn ADN-ul oamenilor cu schizofrenie iar un studiu din 2008 descoperise cӑ pacienţii cu schizofrenie au mai puţin eficientӑ gena care produce o proteinӑ de tip heat shock (vedeţi legӑtura?). De altfel este acceptatӑ azi ideea cӑ schizophrenia este un produs secundar al evoluţiei. Experimentele pe care le-a realizat natura pe creierul nostru au condus la un model mai performant dar şi mai instabil şi plin de “bug”-uri. Este şi mai interesant cӑ una dintre mutaţiile genetice care au afectat un receptor al dopaminei – receptorul D4- s-a produs acum 40.000 de ani. Ca urmare a acestei mutaţii noul receptor al dopaminei i-a fӑcut pe oamenii care aveau mutaţia respectivӑ mai deschişi la nou, o trӑsӑturӑ esenţialӑ a explorӑrii şi a inovӑrii. Iar din datele climatologice se ştie cӑ acum 40.000 de ani s-a ȋncӑlzit clima., s-a terminat glaciaţiunea iar oamenii au fost obligaţi sӑ ȋşi schimbe modul de viaţӑ (heat shock proteins?).

Şi uite aşa putem trage concluzia cӑ genele nu sunt de fapt ceva stabil,l cum se credea, ci o maşinӑrie care adapteazӑ organismul la schimbӑrile de mediu. Unele modificӑri genetice apar ȋn timp mai ȋndelungat, de-a lungul a cȃteva generaţii, altele apar ȋn creierul celor care trӑiesc activ schimbӑrile. Iar aceste modificӑri se reflectӑ  ȋn capacitatea de a rӑspunde la schimbarea din mediu printr-un up-grade al mecanismelor de explorare, ȋnvӑţare şi generare de noi soluţii. Mai multe, ȋn postarea viitoare.