Ce moştenesc copiii de la noi?

Oamenii sunt foarte preocupaţi de ce lasă in urma lor iar copiii sunt pentru majoritatea o moştenire fundamentală, peste ce realizează profesional sau in alte domenii. Multora copiii le definesc sensul vieţii. De aceea sunt foarte atenţi care anume dintre trăsăturile lor ajung la copii. Dacă ar putea şi controla asta, ar fi perfect. Doar că asta nu se poate. Sau se poate?

Moştenirea părintească. Genele există in perechi, una de la tată şi una de la mamă. De cele mai multe ori cele două variante sunt la fel de active. Totuşi, cu totul alta stau lucrurile cu genele care suferă procesul de “imprinting”. Ele poartă o etichetă biochimică care exprimă originea lor parentală şi determină dacă sunt active sau nu in celulele copilului. Unele asemenea gene sunt active doar dacă provin de la mamă altele dacă provin de la tată. Cercetătorii de la Cambridge au găsit dovezi că in creierul şoarecilor genele provenite de la mamă contribuie mai mult la dezvoltarea zonelor responsabile de gȃndire, autocontrol şi planificare in timp ce genele provenite de la tată contribuie mai mult la dezvoltarea hipotalamusului, amigdalei şi altor structuri ale creierului limbic – responsabile de comportamente esenţiale supravieţuirii precum sexul, alimentaţia şi agresivitatea. De asemenea, şoarecii manipulaţi genetic care au active doar genele provenite de la mamă au creierul mai mare, in timp ce şoarecii care au active doar genele provenite de la tată au corpul mai mare. Cum de apar asemenea “favoritisme” in codul nostru genetic?

 

24.000 de gene pe 23 de cromozomi. Dacă nu mai vă aduceţi aminte de la biologie, oamenii au 23 de cromozomi. 22 sunt la fel atȃt la barbaţi cȃt şi la femei. Perechea a 23-a e mai specială. Ei sunt aşa-numiţii cromozomi sexuali. Bărbaţii au o combinaţie de cromozomi XY iar femeile au combinaţia XX. Cromozomul Y este cel mai mic cromozom şi are cele mai puţine gene. Astfel, in timp ce cromozomul X are la om 1500 de gene, cromozomul Y are 350. Iar dintre acestea doar 78 se ocupă cu a produce proteine (adică jobul normal al unei gene), restul fiind inactive sau avȃnd rol de a regla alte gene (acestea se numesc pseudogene). Pe cromozomul Y există gena SRY care dă embrionului sexul masculin, fiind responsabilă de dezvoltarea gonadelor (adică glandelor sexuale) şi secreţia de testosteron. Dintre toate speciile cangurul are cele mai puţine gene pe cromozomul Y, una singură – pe SRY. În afară de gonade cromozomul Y mai are gene care se manifestă in corp şi aproximativ 20% din gene care se exprimă in creier. În creier, cromozomul Y se ocupă in special de zone mai primitive precum amigdala şi hipotalamusul. Dintre bolile genetice care ţin de genele de pe acest cromozom sunt ADHD, autismul, schizofrenia şi comportamentul antisocial. În ce priveşte retardul mental, cele mai multe cauze ţin insă de gene de pe cromozomul X. Inteligenţa umană este in cea mai mare  parte transmisă de la o  generaţie la alta prin cromozomul X. Pe acesta se pare că sunt aproximativ 150 de gene legate de inteligenţa generală, şi in mod clar este răspunzător de inteligenţa verbală. Acum să vedem cum se transmit mai departe cromozomii sexuali. Dacă copilul este băiat el are obligatoriu cromozomul Y de la tată, iar cel X de la mamă. Dacă este fată ea va moşteni un X de la mamă şi un altul de la tată. Deci băieţii moştenesc inteligenţa pe linia mamei in timp ce fetele, au şanse egale să o ia de la mamă sau de la tată.

 

X şi …O. Ce e mai interesant (şi cu aplicaţii practice aş zice eu) e că atunci cȃnd un băiat moşteneşte inteligenţa, e posibil ca el să aibă inteligenţa bunicii şi nu a mamei. De ce bunica şi nu mama? Pentru că mama s-ar putea să nu aibă funcţională gena de pe cromozomul X moştenit de la mama ei pentru că ea moşteneşte şi un cromozom X de la tatăl ei (aşa cum am arătat mai sus), iar acesta poate afecta prin imprinting (vezi mai sus) cromozomul X moştenit de la mamă. Adică il inhibă şi se manifestă el in locul lui. Iar cȃnd femeia face un copil, ea poate să ii dea mai departe X-ul bun de la maică-sa sau X-ul rău de la taică-său. Dacă acest copil se naşte fată ea mai are o şansă (poate lua un X bun de la tată chiar dacă a avut ghinionul să il ia pe cel rău de la mamă) in schimb dacă este băiat şansele sunt mai mici, pentru că se bazează doar pe X-ul matern.

Natura joacă murdar. Datorită acestui gambling genetic, bărbaţii statistic vorbind tind să posede niveluri de inteligenţă extreme – adică foarte ridicate sau foarte scăzute – in timp ce femeile se incadrează mai la mijlocul curbei lui Gauss. Deci, dacă tu ca bărbat iţi doreşti să faci un băiat (aşa cum vor majoritatea), ai grijă ca viitoarea soţie şi mai ales mama soţiei să fie deştepte. Deşi bărbaţii nu apreciază din cale-afară inteligenţa la femei ci sunt atraşi de alte caracteristici, cred că ar avea un motiv serios să se căsătorească cu o femeie deşteaptă. E interesant insă cum Natura a găsit ingenios să dea o şansă şi prostiei, setȃnd atracţia sexuală a bărbaţilor după alte criterii. Nimeni nu ştie de ce, dar se pare că asta e democraţia Naturii – toate genele au dreptul să se perpetueze. Însă dacă te căsătoreşti cu o proastă doar pentru că arată bine şi faci copii tȃmpiţi, să nu spui că nu ai fost avertizat!